Mai jos va las un filmulet cu prima mea poveste pentru copii, “Un hobby cu totul si cu totul special”, citita chiar de mine. Este video, puteti vedea si ilustratiile cartii, dar cred ca se poate folosi foarte bine doar pentru partea audio, de ascultat povestea. Puteti sa le puneti acest filmulet copiilor dvs, puteti sa dati play inainte de somnic! 🙂
Este o poveste frumoasa, asa cum v-ati dat deja seama din titlu este o poveste despre pasiuni, cu o gasca de prieteni prin intermediul carora invatam si lectii pretioase despre viata, cum ar fi, de exemplu, despre prietenie, despre modele de urmat si despre increderea in fortele proprii.
Sper sa va placa aceasta poveste! Spor la ascultat! 🙂
La sfarsit de august am avut placerea sa fiu invitata sa sustin evenimentul Ora de povesti din cadrul Bibliotecii Ion Creanga, unde am citit povestea mea, “Salata magica de fructe”, ce face parte din colectia Codul Copiilor de Succes.
Atelierul de povesti a fost unul cu adevarat magic, pentru ca in public aveam copii de 2, 3 si 4 ani, insotiti de mamici devotate, care cauta asiduu activitati frumoase si educative pentru puii lor. Iar acum activitatea frumoasa si educativa era lectura povestii mele! Copiii? Cum sa va spun? De pus pe rana! Atat de dulci si delicati, atat de cuminti si atenti la poveste, incat nu-mi venea sa cred! Dar cel mai surprinsa, placut surprinsa, evident, am fost cand un baietel de 3 ani m-a intrebat ceva din poveste! Era atat de atent, incat imi sorbea fiecare cuvant pe care il rosteam si cand am spus ceva ce el a parut sa nu inteleaga, m-a intrebat direct ce il preocupa. Am fost cu adevarat cucerita de interventia lui, de atentia lui, de puterea de concentrare asupra textului citit de mine, iar dialogul cu el a fost unul absolut fabulos, delicios si savuros, intocmai cu titlul si subiectul povestii! Voi pune mai jos un filmulet in care puteti descoperi dialogul dulce cu piciul de numai 3 anisori.
De asemenea, pentru mine acest event a fost cu atat mai special cu cat in public, pe langa strumfii anuntati mai sus, erau si fetitele mele mici, Aylin si Ivy. Pe Aylin, care este mai mare, am rugat-o sa faca si cateva poze si filmulete, care sunt foarte frumoase, pentru ca ea are un ochi estetic foarte dezvoltat. Dar cel mai frumos a fost sa descopar pe unul sau doua dintre filmulete cum susoteau fetitele mele, care, culmea, vorbeau pe marginea povestii. Ivy o intreba pe Aylin diverse si Aylin, draguta si cu rabdare, ii raspundea, cu voce soptita, cat sa nu deranjeze, dar microfonul fin al telefonului a prins discutia, iar susoteala aceasta a lor dulce imi umple sufletul de bucurie!! Susoteala lor discreta la evenimentul meu cu povesti pentru copii o simt ca pe o declaratie de dragoste si ma bucur enorm ca au vrut sa vina cu mine aici, la acest atelier de povesti, care a fost cu totul special!
Cadrul bibliotecii era superb, multe carti in jurul nostru, atmosfera relaxata, copiii atenti, dar relaxati in acelasi timp, dragalaseniile lor de pici atat de mici (de genul o fetita si-a scapat sticla de apa de podea, unde a si facut un mic splash, dar mamica a sters imediat) si apoi discutiile de final cu copiii si mamicile, toate au avut un farmec aparte. Stiti ceva, de asemenea, wow? La 3 ani, dupa ce am terminat de citit prima poveste, m-au solicitat sa o citim si pe a doua! Unii voiau, altii nu mai voiau si atunci am supus la vot si impreuna cu mamicile am decis ca a doua carte sa ramana pentru o intalnire viitoare, pentru a nu se plictisi strumfii care deja nu mai aveau rabdare.
Dupa ce am terminat de citit povestea, dupa dialogul meu cu copiii, in care fiecare ne-a spus ce fructe preferate are, a urmat un dialog lung cu mamicile, asa frumos stateam noi la povesti, incat nu ne mai venea sa plecam de acolo. Am discutat despre cum am inceput sa scriu povesti pentru copii, despre personajele povestii, care personaje au fost inspirate de fetitele mele, le-am prezentat mamicilor structura cartilor, cu partile speciale ale cartilor: Strada Parintilor, Vocabular si Intrebari si cate si mai cate.
La un moment dat copiii au inceput sa deseneze, ceea ce a fost minunat, pentru ca noi, mamicile, am mai stat de vorba si chiar ne-am conectat foarte frumos, inclusiv cu Insta, cum se poarta acum 🙂
A fost cu adevarat un eveniment deosebit, unde m-am incarcat cu energie pozitiva atat de la copii si mamici, cat si de la locul special unde ne aflam, un loc de poveste, intesat cu atatea povesti de la atatia autori celebrii, din vremuri de demult, dar si din vremuri de acum. M-am bucurat tare mult ca si cartile mele se vor regasi acolo, voi figura printre scriitorii contemporani si copii din toate colturile Bucurestiului (si nu numai) vor putea rasfoi, citi si imprumuta pentru acasa cartile mele! O mare bucurie si o mare realizare pentru un scriitor din aceste timpuri moderne!
Ieri am fost in vizita de lucru cu cartile mele de povesti la niste copii minunati. Toata actiunea s-a intamplat la un afterschool din Bucuresti, care a decis ca o intalnire autor – copii este absolut minunata si se incadreaza perfect in programul lor de Scoala de Vara.
Am citit prima mea poveste din colectia Codul Copiilor de Succes, si anume, “Un hobby cu totul si cu totul special”, iar copiii au fost atenti si receptivi la personaje si la desfasurarea povestii. Copiii din public erau deja mari, fata de alte intalniri de-ale mele cu copii de gradi 🙂 ,cea mai mare domnisoara urma sa treaca in clasa a V-a, dar majoritatea copiilor erau copii de clasele primare. Astfel ca discutia pe care am avut-o cu copiii, dupa lectura povestii, a fost cu adevarat delicioasa! Copiii si-au spus, pe rand, ce hobby-uri au, ce pasiuni au, iar gama lor a fost foarte variata: de la a bucatari dulciuri cu bunica, pana la dans, gimnastica, sah, fotbal, jocuri pe consola, ski, karate si multe altele. Multe pasiuni de-ale copiilor erau impartasite de mai multi dintre ei, ba chiar erau colegi la diferite cluburi de activitati. Cert este ca erau niste hobby-uri foarte frumoase, foarte active, sportive, intelectuale, ce sa mai, copii foarte talentati! Ba chiar, domnisoara de clasa a V-a a spus ca este foarte creativa, ca ii place sa citeasca foarte mult si chiar inainte de a incepe atelierul, a venit la mine sa ma salute, sa ma intrebe daca eu sunt autoarea cu care urmau sa se intalneasca si am stat la povesti. Imi spunea ca si ei ii place sa scrie, asa ca am indemnat-o sa continue cu scrisul, ba chiar la sfarsit, i-am spus ca data viitoare cand ne vom mai vedea sunt convinsa ca va putea sa imi inmaneze o poveste scrisa chiar de ea!
Acesta este darul de a te intalni cu cineva care face ceva anume, ceva specific. In cazul de fata eu eram vocea expertului, iar pentru copii conteaza enorm puterea exemplului. Astfel ca cine stie, poate ca peste niste ani domnisoara in cauza chiar va ajunge o mare scriitoare si poate ca si eu, intr-o masura mai mare sau mai mica, am contribuit la aceasta directie, printr-o simpla intalnire autor-copii. Aceste intalniri nasc idei, nasc discutii, nasc aspiratii, copiii din ziua de astazi sunt foarte prezenti si au niste abilitati fantastice!
Dupa poveste si discutii au urmat autografele. Ce distractie a fost pe noi la autografe! De ce oare? Pentru ca toti copiii erau incantati de intrebarea mea: “cu ce culoare vrei sa iti scriu pe carte?” si aveam langa mine un set mare de pixuri cu gel cu …sclipici! Chiar si baietii au fost incantati de aceasta idee, multi dintre ei au ales un verde fosforescent, glumeam cu ei ca parca-i Halloween 🙂 Si de la aceasta intrebare, care spargea oricea posibila emotie ca stau de vorba cu mine, marea autoare 🙂 , se nasteau discutii spontane, dragalase si multe poze in care noi eram cu zambetul pana la urechi.
A fost o inatalnire tare placuta. Vorbeam cu doamna de la after ca poate vom repeta experienta si in toamna, odata ce incepe anul scolar, atat la after, cat si la scoala unde doamna cu care am stabilit atelierul este invatatoare. Iar pentru astfel de intalniri cu copiii, cu cartile de povesti, oricand raspund cu mare drag “Prezent!”. Sunt intalniri care incarca suflete, atat pentru copii, sper eu, cat, mai ales, pentru mine!
Ieri m-am delectat cu inregistrarile audio de la Itsy Bitsy cu copiii care au castigat cate o carte cadou de la yours trully 😜 si Editura Prestige.
Au fost 5 castigatori cu varste parca special alese, si anume: 5 ani, 6 ani, 7 ani, 8 ani si… da, v-ati prins deja, 9 ani. Au fost 4 fetite si 1 baiat. 2 copii din Bucuresti si 3 din tara. Am savurat fiecare dialog si am descoperit niste copii absolut fantastici, cu niste hobby-uri si pasiuni de la interesante, foarte interesante la naucitor de interesante!
Imaginati-va numai ca baiatul era fascinat de… furnici! Si desena Pamantul furnicilor sau mai simplu zis “Lumea furnicilor de zi cu zi” – nu cred cartea mea sa fi ajuns la un cititor mai potrivit, care clar are “un hobby cu totul si cu totul special!”
Urmatoarea fetita m-a cucerit ca ii place foarte tare sa citeasca. Si ca in pauza la scoala ii place sa citeasca. Ei, bine, as putea spune ca este descrierea succinta a unuia dintre personajele cartii, Patrick, care si el, ca si domnisoara noastra, este pasionat de carti si de citit.
La urmatoarele fetite am descoperit pasiuni ce necesita ani multi de antrenamente: inot si balet, dar si o pasiune ce pune accent pe spiritul antreprenorial: pasionata de desene, dar si de constructiile lego, domnisoara ar vrea sa isi vanda desenele.
Dupa ce am ascultat inca o data mesajele audio, printre picatele, printre treaba de adulti de la birou, “m-am si jucat” si am manufacturat aceste bijuterii! 😉 M-am ocupat personal sa trimit castigatorilor de la Itsy Bitsy cartea mea, cu autograf si o felicitare. Desi treaba s-a dovedit mai migaloasa decat as fi crezut, am facut-o cu mare drag! Am incercat sa personalizez mesajul pentru fiecare copil in parte, sa fie cat mai pe sufletul lui. Am ales ca timing de concurs prima saptamana de scoala, tocmai ca sa le mai “indulcesc” inceputul de an scolar cu un cadou si cu o frumoasa carte de povesti pentru copii. Sper sa le placa, sper sa fie o bucurie pentru ei, ca pentru mine a fost una MARE de tot! ❤️
Ieri m-am bucurat sa ma aflu in mijlocul unor copii minunati, la grupa mijlocie, la Gradinita Smart Steps. La invitatia doamnei directoare si a doamnei educatoare de la grupa am avut o frumoasa sesiune de lectura a povestii mele, “Un hobby cu totul si cu totul special!”. Lectura s-a petrecut in curtea gradinitei, la umbra, iar la final, fix ca in povestile de vara, cu totii ne-am hidratat cu niste portii generoase de limonada facuta in house, chiar de doamnele minunate de la bucatarie.
A fost o reala placere sa fiu in compania copiilor! Copiii au fost foarte atenti pe parcursul intregii povesti. Cititul meu a fost destul de alert, dar nu deranjant sau exagerat, tocmai pentru a-i tine pe copii in priza si pentru a nu lungi excesiv timpul de lectura. Cred ca lectura efectiva a povestii nu a depasit 25 minute, dar la fix cat copiii sa nu se plictiseasca. Pe parcursul povestii am avut grija sa le arat si sa le si explic ilustratiile si erau simpatici cand spuneau “Nu vad!” si asta pentru ca inca nu reusisem, intr-o fractiune de secunda, sa arat pagina catre toti copiii 🙂 Dupa ce am terminat lectura efectiva a povestii a venit bine meritata pauza de limonada. Copiii s-au mai relaxat, au venit aproape de mine sa vada mai bine cartea si sa imi spuna mici dragalasenii. Continue reading →
Inca inainte de a termina structura exacta, mai aparte, a povestilor mele, am stiut ca vreau ca aceasta carte sa iasa cumva sub binecuvantarea Mihaelei Tatu. Cu siguranta ca acum va intrebati: “Mihaela Tatu, de unde si pana unde??” Si va raspund simplu: pentru ca Mihaela Tatu este o persoana unica, as putea spune exact ca in titlul primei mele carti din seria de 10 carti de povesti pentru copii “Un hobby cu totul si cu totul special!” – o persoana cu totul si cu totul speciala!
Pe Mihaela am cunoscut-o acum cativa ani prin intermediul sotului meu la cateva evenimente de business in care amandoi erau implicati. Ba chiar o data, la o cina super festiva (si oarecum de fitze, pregatita intocmai de Chef Scarlatescu), am stat la masa cu Mihaela, chiar langa Mihaela, motiv pentru care evident ca am discutat cu ea mai mult si mai increzatoare. Ulterior ne-am revazut la alte evenimente si la o alta cina festiva foarte frumoasa, doar ca, ghinion, de data asta nu am mai stat langa Mihaela si nu am reusit sa vorbim foarte mult.
Cei care ma citesc mai des stiu deja ca “lupta” cu publicarea primei mele colectii de povesti pentru copii nu a fost una foarte usoara. Nu a fost nici foarte grea, sa nu ma intelegeti gresit, pentru ca nu a trebuit sa muncesc pentru asta vreo 6 ani, cum a fost in cazul lui Beyonce – postul anterior :-). Cert este ca dupa lungi cautari si discutii incredibil de puerile sau total nefondate, cu atat mai mult cu cat editurile erau unele importante de pe piata de profil, am gasit exact ce trebuia: Editura Prestige, o editura cu suflet!
Editura Prestige este cea care mi-a spus de la prima intalnire ca i-a placut foarte mult povestea mea, cea pe care o trimiteam ca teaser in cautarea “fericirii” mele editoriale si care a semnat contractul cu mine inainte de a vedea si restul de 9 povesti, atata incredere a avut in mine! Iar eu nu pot decat sa le fiu profund recunoscatoare celor de la editura ca m-au adoptat si cooptat in familia lor editoriala! Continue reading →
De ceva timp am vrut sa impartasesc cu voi aceasta veste foarte importanta pentru mine, insa prinsa si cu alte proiecte, nu am reusit pana acum, cand am zis ca trebuie neaparat sa dedic putin timp pentru a va comunica lucruri esentiale 🙂 Si anume ca, dupa lungi si obositoare cautari, cand calea nu a fost deloc batatorita si nici macar dreapta, ci una foarte sinuoasa si ocolitoare, am gasit nu doar editura potrivita, ci si niste persoane absolut minunate, cu care comunicarea a fost din prima secunda foarte deschisa si prietenoasa, de am senzatia ca parca ne cunoastem de-o viata.
Editura care m-a primit cu atata caldura in cadrul “familiei” lor se numeste Editura Prestige, iar eu nu pot decat sa le multumesc din suflet pentru increderea pe care mi-au acordat-o inca de la prima intalnire, cand, directorul editurii, a venit si mi-a pus contractul de masa. Fara “indicatii” de cum ar trebui sa fac eu povestile mai bine si mai bune, fara sa imi ceara sa schimb cam … toata cartea, fara sa ma trateze de sus, fara aere de mic Dumnezeu, ci totul de-o normalitate si de un profesionalism cum nu mi-a fost dat sa vad pana acum – si doar am vazut multe, de la multe edituri, in aceasta incercare “de a sfida viata” de a publica.
Contractul l-am semnat la modul: azi ne-am vazut (sa discutam), a doua zi am si semnat, si nu pentru ca as fi fost “disperata” in acest sens, ci pentru ca totul a facut click din prima secunda si pentru ca totul avea sens, atat pentru mine, cat si pentru editura. Si ca sa dau si mai mult din casa si sa vedeti exact circumstantele – chiar nu eram disperata sa semnez cu oricine, oricum, oricand – discutia cu Editura Prestige venea pe fondul unui alt contract pe care eu tocmai il primisem in Inbox si care ma astepta sa-l semnez, de la o alta editura, al carei nume nu il voi mai divulga aici, dar care contract nu avea sens pentru mine si nici nu rezonasem cu persoanele in charge. Astfel ca atunci cand m-am intalnit cu persoana potrivita proiectului meu, nu mi-a fost teama sa semnez in secunda urmatoare.
Cristina Niculescu - Author of children's books, freelancer, blogger & proud mommy 